FOTO: Lucian Petru GOJA |
Aerul
a încremenit ca o amenințare
Atmosfera
e densă de parcă
niciun
obiect nu mai poate fi mișcat de la locul lui
la
televizor au anunțat furtuni
așteptarea
aceasta îmi e întrucâtva familiară
așa
cum e, fără termene, fără speranță
fără
semne divine și linii potrivite în palmă
să
te aștept pe tine, baby, e la fel
ca
și cum cineva m-ar despica zilnic
de
la gât în jos și mi-ar turna acid
ca
și cum mi-ar înfige un cui înroșit în creier
așteptarea
ta, baby, e ca un sevraj
când
pare că întreaga lume e împotriva ta
și
singura alinare la care tânjești
îți
este refuzată.
Doar
în somn mi-e mai bine
când
visez singurătăți înfruntate în doi
mâna
mea în mâna ta
pielea
ta peste pielea mea
tâmplele
lipite și tu strigând
Despicați-mă
și pe mine! vreau
să
simt lama cuțitului alunecând peste pântece
acidul
scurgându-se printre organe
e
singurul mod în care
îmi
pot liniști iubita
singurul
mod în care îi pot spune
că
dragostea ei e dragostea mea.
Niciun comentariu: