Atmosfera Taberei ARCHEUS, strânsă între două coperte

Mi-am numărat mare parte din anii tinereţii în ediţii ale Taberei Naţionale de Literatură şi Arte Plastice ARCHEUS (Ocoliş, Maramureş). Am participat mai întâi ca ziaristă, iar apoi, ca prozatoare aflată la început de drum. De fapt, prima oară când m-am gândit serios că aş putea să scriu şi altceva decât articole de presă a fost într-o vară când în Tabăra ARCHEUS a existat un moment aventuros, în care participanţii au pornit cu bărcile pe Lăpuş, s-au întâlnit cu crocodili şi cu Sfântul Ilie, dar şi cu umbra flotei lui Băsescu. N-am mai ştiut, după acel articol scris în Graiul Maramureşului, ce a fost real şi ce a fost ficţiune, dar asta nu era important. Nu aş fi avut curajul de a merge pe drumul meu de prozatoare dacă nu ar fi fost constantele încurajări din partea sculptorului Ioan Marchiş, dacă nu ar fi fost ajutorul primit din partea poetului Ion Mureşan şi susţinerea prozatorului Ioan Groşan, ambii invitaţi de onoare ai fiecărei ediţii a taberei.

Există un grup de maramureşeni care nu pot simţi căldura verii fără să se gândească la săptămîna când va avea loc Tabăra ARCHEUS. Ei sunt poeţi, prozatori, pictori, sculptori, muzicieni, dar şi iubitori şi susţinători ai artelor. E ceva în atmosfera acestei tabere care o face de neuitat, un amestec de relaxare şi creativitate, de prietenie şi distracţie, de discuţii grave şi seri interminabile de bancuri. O stare de bine general, pe care ai dori-o prelungită pe parcursul întregului an. Despre cea mai recentă ediţie a Taberei ARCHEUS, care a avut loc anul trecut, în septembrie, am scris AICI şi AICI.

Atmosfera taberei se reflectă şi în revista ARCHEUS, care apare, de obicei, în luna decembrie, sub îngrijirea dr. Ioan Marchiş (director) şi a drd. Emanuel Luca (redactor-şef). De curând a apărut  numărul 13 (42), la editarea căruia au lucrat, pe lângă cei menţionaţi deja, Rodica Mone, Andrei Năsui şi Lucian Marchiş. Găsim în paginile revistei mai multă poezie, mai puţină proză şi ceva parodie, semnată de nimeni altul decât Lucian Perţa, clasica pată de culoare a Taberei ARCHEUS. Dăm şi peste câteva uşoare anomalii, de altfel plăcute, cum ar fi faptul că prozatorul Vasile Dragomir publică poezie, iar poetul prin excelenţă Ion Mureşan publică proză, un savuros decupaj din cotidian, un fel de Mioriţă contemporană („Poveste apolitică”). Poetul clujean Vasile George Dâncu, “tatăl” Editurii Şcoala Ardeleană, deschide revista cu un grupaj de poeme, între care şi “Rugăciunea editorului”, pe modelul “Tatăl nostru”, din care extrag un fragment: “Iartă-ne nouă greşelile de tipar/Precum îi iertăm şi noi/Pe cei fără har, /Deşi îşi spun scriitori.” Ioana Ileana Şteţco, importantă poetă maramureşeană, publică şi ea un grupaj, incluzând poezia “Albastru de Transilvania”, care începe aşa: “Ne-au obligat să ne vopsim casele în albastru/şi a început să ne placă/Seara privim lămpaşele cerului/le închipuim în culori pe pereţi/şi Te vedem aproape de tot”. Adela Naghiu, deşi încă tânără, are deja un stil bine conturat şi recognoscibil în poeziile sale. Mi-a plăcut în mod special fragmentul acesta: “nicio poezie n-a pus capăt/vreunui război/niciun vers n-a oprit/vreo condamnare la moarte/numai poeţii/cum asudă noaptea pe zidurile oraşului/trag unii de alii până sus/ducând în spate ca melcii/alte oraşe/în care nu există ziduri/pe care bătrâneţea să poată urca/până la oameni.” Ioan Dragoş scrie despre partea dureroasă a vieţii, în poezia “Sala de aşteptare”: “te uiţi la părinţi/şi ştii că aceeaşi lege a durerii te aşteaptă/tata râde chinuit când îi povestesc/ce spunea părintele virgil la o înmormântare/despre suferinţă/ce credeţi că moartea vine/cu bătut pe picior/şi puşcat din degete/lupta are loc în bezne/victoria e pe margine”.

La capitolul proză, am reţinut textul lui Ioan Groşan, un fragment din volumul în pregătire “Lumea ca literatură 2”. Este un text înduioşător despre cei mai în vârstă clienţi ai crâşmelor, pe care îi întâlneşti la un pahar de votcă cu sirop duminica, spre prânz. Iar Victor Tecar, cunoscut pentru romanele sale pe teme rurale, îşi încearcă condeiul şi în proza scurtă, publicând textul “Execuţie ratată”.

Fiecare dintre cei publicaţi ar merita citat. Alături de cei menţionaţi deja, îi regăsim pe: Florica Bud, Mircea Crişan, Elena Cărăuşan, Marian Hotca, Gelu Dragoş, Alexa Gavril Bâle, Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Rodica Brad Păuna, Dorel Macarie, Gheorghe Pârja şi Anca Goja.

Revista este ilustrată cu desene de Mihai Olos, iar pe copertă regăsim un desen de Ioan Marchiş. Publicaţia a apărut cu sprijinul Municipiului Baia Mare şi este editată de Fundaţia Culturală ARCHEUS - Baia Mare, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş.