FOTO: Lucian Petru GOJA |
Ochiul rotund al ciclopului roşu
priveşte
prin ferestrele apartamentelor
vede
oameni vorbind singuri cupluri cu priviri absente făcând sex
vede
bărbaţi atingându-şi fiicele vede mame cu ochii vineţi
vede
ştirile apocaliptice de la TV şi felul în care ne spunem unii
altora
că
de acum înainte aşa va arăta normalitatea.
Pe
stradă un camion merge cu viteză
o
căprioară e legată de gât cu o sfoară
şi
aleargă pe lângă camion
are
spume la gură şi disperare în ochi
noi
toţi le avem.
Bărbatul
cu toneta de îngheţată
pregăteşte
un desert de culoarea virusului
copiii
din cartier vor fi încântaţi
vor
scrie compuneri despre cum şi-au petrecut vacanţa de primăvară
în
care personajul principal va fi Virusel.
Cât
despre mine, mă trezesc cu noaptea-n cap
ca
să am suficient timp pentru toate eşecurile
nu
vreau să ratez niciunul, le păstrez pe toate într-un cotlon al
minţii
ca
un colecţionar pasionat şi tipicar
unii
cred că sunt realizări dar ei nu ştiu nimic
capul
îmi explodează de vinovăţie şi regret
înaintez
ca o oloagă din groapă în groapă
nimic
nu scapă vigilenţei ciclopului roşu
dintre
toate eşecurile mele, tu mi-eşti cel mai drag
recunosc,
sunt o sentimentală
unele
eşecuri le ţin într-un buzunar al inimii
le
arăt tuturor printr-o vitrină blurată
look
but don’t touch
eşecul
acesta preţios este doar al meu
doar eu am dreptul să vărs lacrimi de culoarea virusului
doar eu pot să simt ghimpele din piept înţepându-mă
totul
va fi bine, totul va fi minunat
atâta
timp cât vom apuca ziua de mâine.
Niciun comentariu: