 |
| FOTO: Lucian Petru GOJA |
Ploaie de duminică umbre joacă prin bucătărie
sfârâie pe foc
cozile de ceapă din tigaie
le văd cum se
pleoștesc ca după o veste proastă
te întreb dacă
vrei omleta din șaizeci de ouă
ca în filmul acela
rusesc
îmi spui că nu-ți
plac filmele rusești sunt prea abisale
abisală sunt și eu
îți spun și te văd
cum îți stăpânești
zâmbetul.
E o atmosferă ca în
alte vremuri
ploaia romanța lui Schumann mirosul ouălor prăjite
dezordinea răceala
casei căldura din noi
e o zi studențească
îți spun luându-te de mână
tu te apleci și îmi
șoptești că sunt încă tânără
ciocnim paharele cu
vin ele sclipesc ca ochii noștri
scânteile luminează
bucătăria ca într-o zi de vară
îți privesc
fiecare linie a feței încerc
să te învăț pe
de rost nu am încredere în ziua de mâine
prostii, îmi spui,
voi fi aici în fiecare zi
vom mânca zilnic
omletă cu ceapă
vom bea vin roșu
vom face dragoste pe romanța lui Schumann
va ploua până la
sfârșitul zilelor
până când apa va
înghiți lumea întreagă
iar noi vom fi
singurii supraviețuitori
plutind hai-hui pe tăblia
mesei de bucătărie
sărutările noastre
apocaliptice
vor avea gustul
boabelor de strugure coapte
și patima tinereții
veșnice.
Niciun comentariu: