Alexandra Niculescu ne aduce marea aproape

 

„Kyparissia”, cea mai nouă carte a Alexandrei Niculescu (şi singura pe care am citit-o, deocamdată), apărută la Editura Litera, e un volum de povestiri care reuşeşte să creeze o atmosferă melancolică, ca o dimineaţă petrecută în singurătate pe malul mării. Captivează mai ales puterea aceasta de creare a unei stări, prin intermediul unui stil care a fost comparat cu proza sud-americană, dar şi prin intermediul imaginilor, decupate cu grijă dintr-un univers care se descoperă treptat.

Cartea începe cu o povestire al cărei personaj central e un măgăruş „de culoarea părului lui Jane Fonda în Barbarella”, care exercită o atracţie misterioasă, totală, asupra personajului-narator. Citind mai departe, descoperim în celelalte povestiri acelaşi personaj-narator, pe Ava, a cărei viaţă se compune încet, ca un puzzle, cheia aflându-se în ultima povestire, cea care dă şi titlul cărţii.

O carte scrisă cu migala unui bijutier, cu atenţie la fiecare cuvânt, cu multe referinţe literare, şi din care transpare multă blândeţe. Finalurile povestirilor sunt întotdeauna surprinzătoare, dar niciodată violente, niciodată forţate sau şocante, pentru că, de fapt, fiecare povestire se termină doar pentru a face loc unui alt început. Aflăm despre vârstele omului (copiii sunt mereu prezenţi), despre interacţiunile dintre oameni în viaţa de zi cu zi, despre iubiri şi flirturi, despre lumea scriitorilor, despre Frida şi Diego, despre gustul portocalelor şi despre un pui de cămilă căruia îi place să citească.

Povestirile au ceva familiar, în sensul că se opresc asupra vieţii obişnuite, ocolind, de regulă, extraordinarul, dar şi ceva straniu, care ţine de modul în care se compune atmosfera.

Recunosc că nu mai citisem proză de ficţiune de foarte mult timp, în ultima vreme m-am oprit mai ales asupra unor volume de poezie. Dar cartea aceasta are şi ea poezia ei. Iar Alexandra Niculescu m-a convins că ştie cum să îşi ţină cititorii aproape, pentru că, dacă ai gustat din prima povestire, cu siguranţă nu te vei opri până la finalul cărţii.

FOTO: Din arhiva Alexandrei Niculescu

Alexandra Niculescu este născută în 1980 în Bucureşti. A mai publicat două volume de proză: Săptămâna merelor coapte (2012) şi No, Thank You (2014). A studiat cultura spaniolă şi publică frecvent proză scurtă în reviste şi antologii.