Antidot

FOTO: Lucian Petru GOJA

eşti medicul meu estetician

mi-ai întins ridurile de pe inimă

cutele desenate cu indiferenţă de foştii mei iubiţi

sex alcool şi rock and roll

ai luat fierul de călcat fierbinte mi l-ai lipit de cord

am întinerit instantaneu

brusc am început să simt dureros frumuseţea lumii

iubirea mi-a cuprins fiecare celulă

apoi undeva departe un chinez a mîncat supă de liliac

şi toată planeta a căzut bolnavă

acum suntem două insule separate de un ocean pustiu

construim poduri din biţi şi bytes

acţiunile mărunte dau sens existenţei noastre,

spune psihologul

şi eu îţi trimit imediat o mică dovadă de iubire

toate emoticoanele din lume nu sunt de ajuns pentru ceea ce simt

strâng în braţe perna ca şi cum te-aş îmbrăţişa

îmi ating o mână cu cealaltă ca şi cum te-aş atinge pe tine

îmi privesc în oglindă ochii albaştri ca şi cum ar fi ai tăi

nu mai ştiu unde mă sfârşesc eu şi unde începi tu

în vremea pandemiei putem descoperi sensul întregii omeniri,

spune psihologul

deocamdată sensul omenirii e înapoi

dar va veni şi vremea când lumea va afla

ceea ce poeţii ştiu dintotdeauna:

iubirea injectată direct în venă e un antidot.