la jumătatea vieţii

FOTO: Lucian Petru GOJA    

trebuie să îţi închizi

visurile în cutii de lemn cu cheiţă

să îţi pregăteşti ciorapii

pentru banii de înmormântare

la jumătatea vieţii afli brusc

că ai primit o mulţime de interdicţii

de la cunoscuţi şi mai ales necunoscuţi:

-datul cu trotineta

-rucsacul în loc de poşetă

-colanţii

-dulciurile

-dragostea

vârsta plăcerilor a trecut

nu ai abuzat

şi acum începi să regreţi.

acele ceasului şi-au schimbat sensul

societatea îţi cere să fii sobră

dă bine să fii chiar puţin ursuză

să întâmpini moartea aşa cum se cuvine.

eşti bătrână şi cuvântul ăsta are

o grămadă de înţelesuri

pe scurt

viaţa ta nu-ţi mai aparţine

ea e acum a copiilor tăi apoi a nepoţilor

(dacă nu-i ai, ai trăit degeaba)

ea e rutina mersului la serviciu

şi a treburilor casnice

în apartamentul cu oglinzi acoperite

cu oale şi tigăi cumpărate din banii

pe care altădată îi cheltuiai pe rochii şi farduri

ea e un mănunchi de ace care îţi străpung pieptul

când vezi o femeie tânără şi frumoasă

sau cel puţin slabă

cu carnea tare şi pielea bine întinsă

viaţa ta e o searbădă aşteptare

a ultimului moment de glorie în care

se va vorbi despre tine

despre îndatoririle împlinite care ne uniformizează

nicidecum despre bucuriile care ne-au deosebit.

rebeliunea nu-ţi va mai fi primită

cu un zâmbet înţelegător

ci arătată cu degetul

printre hohote de râs

pe scenă nu mai e loc pentru tine

strânge bani

aşază-te în rând

va veni şi momentul tău.