Poeta Rodica Dragomir şi-a lansat volumul „Aritmetica întoarcerii”

Poeta băimăreană Rodica Dragomir şi-a lansat joi, 16 noiembrie 2017, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din municipiu, cel de-al optulea volum de poezii, intitulat „Aritmetica întoarcerii” (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017). Cu această ocazie, Rodica Dragomir a chemat alături de ea, pentru a vorbi despre noua apariţie editorială, iubitori ai cărţii din Cluj-Napoca şi Baia Mare: criticul literar Ion Cristofor, prefaţatorul volumului, prof. univ. dr. Sandu Frunză, asist. univ. dr. Mihnea Stoica, poetul Gheorghe Pârja, care este şi preşedintele Reprezentanţei Maramureş a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj şi moderatorul Săluc Horvat, director executiv al revistei „Nord Literar”.

Rodica Dragomir, Săluc Horvat, Sandu Frunză şi Mihnea Stoica

Vorbitorii au amintit faptul că Rodica Dragomir a debutat târziu, la o vârstă la care alţii poate îşi încheie opera, însă au subliniat faptul că poezia ei nu putea să izbucnească dintr-o dată, din neant, sugerând astfel că preocupările lirice ale profesoarei de literatură română au fost cu siguranţă mai vechi. Ion Cristofor a caracterizat-o pe autoare drept „o poetă matură, care şi-a decantat toate esenţele într-o poezie limpede, o poezie construită” şi a plasat-o în antiteză cu majoritatea poeţilor tineri, caracterizaţi de „vulgaritate şi o expansiune a visceralului”. Astfel, Ion Cristofor a arătat că Rodica Dragomir scrie o poezie „cerebrală”, fiind „un spirit lucid înclinat spre filosofie, dar nu spre filosofare”.

Printre temele identificate în volum se numără cea a întoarcerii, a drumului, a timpului care curge inexorabil, deşi „scrisul Rodicăi Dragomir nu are nimic bătrânicios, nimic de moralist acrit de trecerea vremii”.

Mihnea Stoica s-a declarat surprins de francheţea versurilor, afirmând că a perceput volumul ca pe un „apel la sinceritate”, iar Sandu Frunză, căruia Rodica Dragomir i-a fost profesoară de română şi dirigintă, a vorbit mai mult despre ea ca despre „un exemplu de dăruire, umanism şi profesionalism”. De asemenea, Sandu Frunză a afirmat că, „deşi utilizează un simbolism religios, poezia Rodicăi Dragomir nu este religioasă”, în schimb este străbătută de „sentimentul unei căutări”, fără ca aceasta să presupună o finalitate. Totodată, se regăseşte în versurile poetei o metafizică a iubirii.

Gheorghe Pârja, Ion Cristofor, Rodica Dragomir, Săluc Horvat, Sandu Frunză, Mihnea Stoica

Gheorghe Pârja a remarcat că poezia Rodicăi Dragomir e bine construită şi nu are naivităţi; este „o poezie a întrebărilor fireşti, bine îmbrăcate în metaforă”. Rodica Dragomir, în opinia lui Gheorghe Pârja, fuge de banal şi este conştientă că „nu orice gând se potriveşte pentru poezie”.

Volumul cuprinde, la final, şi câteva zeci de haiku-uri, poezii care, în exact 17 silabe, încearcă să surprindă un gând memorabil.