Mărţişoare cu mesaj politic la Biblioteca judeţeană

Târgul “Mărţişor cu dor”, cel mai frumos eveniment de profil din Baia Mare, care s-a deschis la Biblioteca Judeţeană «Petre Dulfu »  luni, 26 februarie şi poate fi vizitat până în data de 3 martie, împlineşte 10 ani. Aşa cum e normal, maturizarea vine odată cu implicarea civică. Dacă anul trecut puteam cumpăra Băbuţe Dochia cu pancarte #rezist, anul acesta oferta s-a diversificat puţin şi găsim nu doar mărţişoare “Alege oaia!”, ca o ironie la adresa programului iniţiat de ministrul agriculturii Petre Daea, ci şi mărţişoare-covrigi din coada câinelui PSD, pe care partidul la putere i-ar oferi propriului electorat.

Toate aceste mărţişoare pline de umor, dar şi alte obiecte bune de oferit în dar, sunt scoase la vânzare de o mână de artişti din Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, dar şi de mai departe, din zona Sibiului, iar oferta lor este mult mai bogată şi foarte interesantă. Simţul estetic şi bunul-gust sunt cele care guvernează oferta de mărţişoare de la bibliotecă. Evenimentul este organizat de Asociaţia NOD, a cărei preşedintă este Ileana Danci-Horoba, o talentată ceramistă din Baia Mare.

Mătţişoare "Alege oaia!", create de Ileana Danci-Horoba

Am stat de vorbă cu câţiva dintre expozanţi, lăsându-i să vorbească despre propriile lor creaţii. Imola Szentpeteri e din Baia Mare: “Anul acesta am adus mărţişoare pictate pe pietre, pe lemn şi am şi câteva pe fetru şi pe porţelan. E o varietate mai mare. Iar minunea de anul acesta sunt, de fapt, covrigeii de pe coada căţelului pe care scrie PSD. Mi-a venit dintr-o dată ideea că eu voi face covrigi, iar soţul meu m-a întrebat “Chiar covrigi ?”, şi eu i-am răspuns “Da, şi dacă vrei ţi-i culeg de pe coada câinelui!”. Noi avem mulţi căţei acasă. Mi s-a părut o idee bună, dar probabil aş avea mai mult succes cu aceste mărţişoare la Bucureşti, numai că e departe şi e foarte frig.”

Băbuţele Dochia şi-au trimis la Bucureşti pancarta #rezist

Adina Postatny a venit de departe: “Mă inspir din pictura transilvăneană, săsească în special, dar am pictat şi cu influenţe maghiare. Eu sunt din Sibiu, acolo m-am născut, acolo am copilărit şi îmi place foarte mult zona. Primul târg la care am participat a fost cel din Baia Mare, de Mărţişor, anul trecut. Am fost şi la Târgul de Crăciun şi asta e a treia venire. Nu vând decât la Sibiu şi la Baia Mare. Am avut emoţii la început, dar am fost primiţi atât de bine aici şi răspunsul publicului a fost atât de fain, încât am zis că merită continuat. Am adus casetuţe, cutii de şerveţele, rame foto sau de oglindă, cuiere, tăviţe, mărţişoare şi cam atât. Cele mai mici piese, ca să nu fie greu de transportat. Noi facem şi mobilă, pe dimensiunile şi cerinţele clientului. » 

Gabi Fabri e din Sighetu Marmaţiei şi lucrează mărţişoare şi bijuterii împreună cu Rebeca Dan: «E a doua oară când Rebeca vine la Târgul de Mărţişoare, dar a fost şi la Târgul de Crăciun. Vindem doar mărţişoare pictate manual pe lemn. Eu pregătesc suporturile, Rebeca pictează. Sunt crengi aduse din pădure şi feliate, am folosit şi mostre de culoare de la o fabrică din Sighet. Nu am vândut decât în Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, am început de curând şi cred că acesta este al cincilea târg la care participăm. Ne pregătim să mergem cu lucruşoarele noastre şi în Vama Veche, s-ar potrivi în contextul de acolo. Nu vindem bijuterii decât ocazional, în restul timpului eu mă ocup de cu totul altceva, iar Rebeca face artă.» 

Tânăra artistă Alexandra Neacşu a venit la târg cu mărţişoare confecţionate din plante presate, inclusiv trifoi cu patru foi, aducător de noroc. Întrucât ea lipsea pe moment, am stat de vorbă cu mama ei, Carmen Neacşu: “Pe parcursul întregii veri, toate cărţile din casă sunt pline cu trifoi şi cu plante presate, de regulă flori de dimenisiuni mici, dar nu orice flori, pentru că multe dintre ele îşi pierd pigmentul în timp ce se usucă.

Panseluţele pitice, de exemplu, merg foarte bine. Avem şi mărţişoare cu elemente din costumele tradiţionale româneşti din diferite zone ale României şi chiar de dincolo de Prut. Sunt puţine cărţi în domeniu, dar cele care sunt, sunt bine făcute şi elementele sunt chiar autentice. Fiica mea a absolvit la Bucureşti Arte textile şi design şi lucrează cu foarte multe materiale, nu doar textile, îi place să încerce suporturi noi, chiar şi materiale neconvenţionale. Avem şi obiecte vechi pe care încercăm să le găsim în podurile caselor ţărăneşti, obiecte care au fost de uz casnic, care au făcut parte din războiul de ţesut ori călcătoare cu cărbuni, şi care astăzi nu mai sunt folosite. Unele dintre ele sunt chiar deteriorate şi atunci se intervine pe ele cu culoare, cu accesorii cum sunt sfora, cânepa, lâna, ca să aibă un aspect frumos. Facem rost de ele de oriunde din ţară, în Maramureş am găsit mai greu. Cei mai mulţi dintre ţărani le-au aruncat de mult sau le-au dus la fier vechi. Iar străchinile sunt brute, doar arse, cu modele maramureşene, foarte vechi, pe care lumea nu le prea cunoaşte. Aduc aminte de ceramica de Săcel, care este deosebită şi pe care din păcate nu are cine s-o ducă mai departe.”

Am plecat de la Târgul de mărţişoare cu sufletul uşor şi cu multă bună dispoziţie. Aşa se întâmplă de fiecare dată, la fiecare ediţie a târgurilor organizate de Ileana Danci-Horoba şi Asociaţia NOD. Pentru că aici vin doar oameni faini, oameni inteligenţi şi creativi, care încearcă, în felul lor specific, să educe publicul şi să îl ridice, an de an, cu câţiva centimetri mai sus. Iar când vezi că astfel de oameni există, când vezi ce rezultate au, după multă trudă şi nopţi nedormite, nu poţi decât să te bucuri şi să îţi spui că viaţa nu e mereu aşa cum ar vrea să ne-o facă acel câine negru cu covrigi în coadă.