Doamnele artei băimărene: Lidia Agricola - Fabrica de fericire

marți, 3 martie 2020

Doamnele artei băimărene: Lidia Agricola

Dedicăm începutul primăverii doamnelor artei băimărene și vă prezentăm cele mai reprezentative  portrete biografice feminine ale Centrului Artistic Baia Mare. 

Lidia Agricola

(sursa foto: https://ilegalisti.wordpress.com/2012/08/07/lidia-agricola/)


(Descriere realizată de dr. Dorel Topan)


Lidia Agricola s-a remarcat în contextul «Centrului Artistic Baia Mare» prin creația sa, legată exclusiv de efervescența artistică de la Baia Mare, dar și prin activitatea sa pedagogică.
Între 1929-1932 a frecventat  cursurile Școlii Libere de Pictură sub îndrumarea lui János Kriszán și András Mikola. Pe parcursul activității sale a fost îndrumată și de către Sándor Ziffer.
A participat la expoziții la  Moscova în 1950, Budapesta în 1949 și 1951, la Sofia în 1951, la Varșovia în 1952, Berlin în 1953. În Baia Mare a avut expoziții personale  în 1937, 1968, 1969 și 1975. În 1938 și 1939 a participat la Salonul Național de la Budapesta, iar în 1954 lucrări ale artistei au fost incluse în expoziția românească a Bienalei de la Veneția. A primit Premiul de Stat pentru pictură în 1952.
Viața și activitatea sa artistică este în totalitate legată de Baia Mare și de tendințele stilistice și tematice de la Baia Mare. Ideologic, a transpus în pictură, după război, subiecte legate de tematica programului artistic al Realismului Socialist.
A avut o contribuție majoră în dezvoltarea învățământului artistic, fiind liderul Școlii medii de Artă între 1950 și 1954.
În 1933 a fost arestată 10 zile la Sighetu Marmației pentru activități ilegaliste. A fost primită în Partidul Comunist în 1945.
S-a căsătorit cu Katz Marton în 1934, cu care a avut un copil născut în 1936. În 1941, Katz Marton  a fost deportat și a murit în 1942, într-un detașament de muncă din Ucraina. În perioada războiului a rămas în Ardealul cedat Ungariei. S-a recăsătorit cu Weith Lásló în 1953.

Citiți mai multe pe pagina web a muzeului, la adresa Lidia Agricola (1914-1994) – Construcția podului »

Un comentariu:

@diana.topan