Noaptea
se scurge ca un şarpe
muşchii
lui târându-se peste zgura orelor
te
lasă mut: de unde atâta viteză
la
o fiinţă fără picioare?
Timpul
curge de la o noapte la alta
ca
o apă învolburată vara
după
o ploaie torenţială. Apa
e
albăstrie ca un ecran de laptop apa
îţi
reflectă imaginea
ca
un ecran de laptop apa
se
scurge în ecranul laptopului &
e
înghiţită fără urme.
Timpul
se scurge de la un ecran la altul
ca
şi cum un balerin ar face salturi
între
găurile negre ale universului.
Ieri
un prieten pe care nu l-am văzut de mult
mi-a
spus: ce bine a fost azi
am
stat de vorbă faţă către faţă
ca
pe vremuri.
Şi
şarpele a stat. Şi ploaia a stat.
Şi
toată muzica universului a stat.
Am
luat un pix şi i-am scris în palmă:
#tihnă.
Niciun comentariu: