 |
| FOTO: Lucian Petru GOJA |
aici e o parte îndepărtată a lumii
aerul străin al amintirii altcuiva
cineva îmi spunea odată
că totul depinde de locul pe care îl alegi drept centru
graniţele niciodată mai fluide
linii de culoare picurate în apa planetei
aerul îmbâcsit de dictatură niciodată mai liber
să circule dintr-o parte în alta a lumii
de parcă ai sufla peste un joc de lego
aerul
o muşcătură dintr-o banană de polistiren
o mângâiere excitată
pe piciorul rupt dintr-o păpuşă barbie
clădirea ca o carcasă de animal
ca un mall fără ferestre
cu temperatura şi umiditatea perfecte
zumzetul epuizant al mulţimii
alerg pe culoarele largi cu lumină albă
caut un lucru doar de mine ştiut
puţină linişte mirosul pământului după ploaie
o bucată de cer albastru ca o reclamă luminoasă
senzaţia de apăsare familiară
copilăria
când mama şi tata spuneau despre Ceauşescu că e un om rău
la şcoală trebuia să îi declar iubire
la parter o prezentare de modă
femei înalte cu mersul perfect pe pasarelă
rochii inspirate din cămăşile deţinuţilor
la ultimul etaj
plâng şi vorbesc într-o limbă necunoscută
trei manechine în rochii dungate
un bărbat cu palton negru şi ochelari de soare
supraveghează de la distanţă
pe tavan camere video
văd înăuntrul corpurilor
şi afişează pe ecrane ascunse
hărţile gândurilor
algoritmi complicaţi de senzaţii şi dorinţe
alerg cum nu am mai alergat niciodată
o umbră mă fugăreşte printr-o pădure
în lumina de sticlă a lunii
aici aerul e crud ca o lămâie
aseptic ca într-o sală de operaţii
creierele sunt disecate bucată cu bucată
circumvoluţiune cu circumvoluţiune
nicio senzaţie de revoltă nu scapă neidentificată
niciun refuz nu se piteşte în colţuri ferite
un bărbat prea înalt şi subţire
cu o mapă burduşită sub braţ
îmi arată calea spre ieşire
craniu de metal şi beton
prin faţa căruia aleargă un om schimonosit
ce le face acolo, ce le face?
sunt un şoarece care crede că a păcălit cursa
bărbatul cu mapa dansează într-un cerc
de păsări imense cu gâtul golaş
legaţi unul de altul cu o sfoară de cânepă
păsări de hârtie legate cu sfoară
bărbatul de hârtie
albastrul ca o firmă luminoasă
pe asfalt o mapă burduşită.
Niciun comentariu: