Trilogia ROST, desăvârşită de fotograful Răzvan Voiculescu - Fabrica de fericire

marți, 6 martie 2018

Trilogia ROST, desăvârşită de fotograful Răzvan Voiculescu



Fotograful Răzvan Voiculescu a invitat iubitorii de fotografie şi autentic la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare luni, 5 martie, la ceea ce el şi-a propus să fie nimic altceva decât o şezătoare. O şezătoare culturală, prilejuită de lansarea celei de-a treia piese a trilogiei ROST, a cărei construcţie i-a permis lui Răzvan Voiculescu să cunoască mai bine tradiţiile româneşti şi pe păstrătorii lor.
Răzvan Voiculescu
Fotograful este deja un prieten al Maramureşului, pe care îl străbate adesea în căutare de frumos şi de oameni care îşi iubesc rădăcinile, şi unde vine, o dată la câţiva ani, să îşi lanseze albumele.
Trilogia, a cărei naştere a durat şase ani, cuprinde albumele „ROST – esenţe, gusturi şi stări româneşti” (2013) şi „Dor de ROST”, iar de curând ea a fost desăvârşită prin albumul de fotografie şi filmul „ROST. 12 Hotare”. Prin aceste lucrări, Răzvan Voiculescu şi-a propus să descopere oameni pe care nimeni nu îi scoate în evidenţă, despre existenţa cărora nu aflăm decât foarte rar şi cu totul întâmplător. Ei sunt oameni care au renunţat la viaţa modernă, pentru care contactul cu pământul, peisajul de ţară sau grădina cu flori din spatele casei sunt mai importante decât confortul pe care ţi-l poate da supermarketul aflat la doi paşi de casă sau transportul în comun. Albumul lansat acum marchează o cotitură în preocupările lui Răzvan Voiculescu, acesta dedicând mai mult timp şi spaţiu tipografic păstrătorilor de rost tineri, şi devenind interesat de promovarea unor construcţii vechi, precum conace, cule şi biserici de lemn.
De altfel, la evenimentul de la bibliotecă fotograful a venit însoţit de trei tineri, fiecare uimitor în felul lui. Ligia Alexandra Bodea locuieşte în localitatea Iaz din judeţul Sălaj, locul unde au trăit bunicii ei, a căror casă, acum, la maturitate, a reuşit să o salveze de la demolare. În plus, ea a relocat alte căsuţe vechi şi îşi dedică timpul organizării de ateliere de pictat icoane pe sticlă şi de ţesut. De asemenea, se ocupă de cercetarea etnologică şi antropologică a vieţii de odinioară din sat. 
Patricia Tăut este descendenta unei familii din Ţara Lăpuşului, satul Drăghia, unde strămoşii ei s-au ocupat din tată în fiu de întreţinerea bisericii.
Patricia Tăut
Bunicul ei a fost preot acolo şi pentru el s-a întors Patricia în sat, devenind “fata cu cheia”. Ea spune că „în Drăghia, trăirea se mută în interior”, şi numeşte localitatea „un sat de bunici care m-a găsit pe mine şi m-a rugat să nu îl las să moară”.

Răzvan Roşu este din Satu Mare şi se ocupă de scrierea unor lucrări ştiinţifice cu caracter etnologic şi antropologic, dar şi de muzică. Instrumentele lui de suflat arhaice au un sunet aparte. A început admirându-şi bunicul, “unul dintre cei mai interesanţi povestitori pe care i-am cunoscut”, apoi umblând pe coclauri în căutare de poveşti şi de folclor muzical. Nu este mulţumit de informaţia scrisă care există despre zona sa şi încearcă să o îmbogăţească şi să aducă corecţiile necesare.
Răzvan Roşu


Un alt invitat al lui Răzvan Voiculescu la această şezătoare a fost dr. Ioan Marchiş, artist plastic şi autor de cărţi, care şi-a început intervenţia printr-o prezentare a pleiadei de artişti fotografi care rezidă în Baia Mare. El a remarcat, apoi, că în nicio istorie plastică a oraşului nu este cuprinsă fotografia. Despre Răzvan Voiculescu, Marchiş a remarcat că este “un personaj extrem de civilizat şi modernizat al Bucureştiului, care s-a afirmat de la început cu fotografie de elită, cu fotografie de mare calitate artistică.” În continuare, Marchiş a făcut distincţia dintre imaginar şi imaginal, şi a prezentat disputa care există în mediul artistic privind încadrarea fotografiei ca artă sau nu.
Dr. Ioan Marchiş
În final, Răzvan Voiculescu a ţinut să sublinieze că toate albumele sale reprezintă strict o viziune personală.









Niciun comentariu:

@diana.topan