Nu mă fascinează zborul.
Mai degrabă mă sperie, făcându-mă să mă gândesc la
neaşteptatele şi cât se poate de neplăcutele reacţii fizice şi
psihice pe care ar putea să mi le trezească. Sufăr de rău de
înălţime. Singurul moment când gust fericirea de a zbura este în
somn. În vis, zborul îmi creează o euforie de neegalat, imposibil
de descris în cuvinte şi al cărei gust rămâne şi după ce mă
trezesc, ca o vagă amintire a paradisului.
Ceva asemănător cu
senzaţia pe care o am când ascult High Hopes la volum maxim. Vă
propun să o ascultaţi şi voi acum, citind textuleţul acesta. O
găsiţi cel mai repede AICI.
În ciuda handicapului
meu, am descoperit că nu există modalitate mai plăcută de a-ţi
petrece Ziua Internaţională a Cafelei decât savurând licoarea
aromată pe un câmp pe care răsar, rând pe rând, spinările
colorate ale unor baloane cu aer cald. Agitaţia organizatorilor,
nacelele din nuiele născute din burţile maşinilor, mătasea
baloanelor întinsă ca un animal mort în roua rece a ierbii,
primele pale de aer eliberate de compresoare, sunetul arzătoarelor,
verificate repetat şi cu atenţie, nerăbdarea fotografilor şi a
călătorilor, toate conturează o atmosferă de bucurie şi
speranţă. Apoi soarele răsare sângerând, călătorii îşi fac
fotografii, animalele din iarbă prind tot mai mult contur, începând
să semene cu nişte baloane adevărate. Încet, încet, unul câte
unul îşi înalţă capul bălţat, iar câmpul începe să arate ca
o carte de poveşti pentru copii. Pasagerii urcă în nacele, primul
balon se înalţă, apoi încă unul şi încă unul, cerul e plin de
duhuri bune şi blânde, un căţel aleargă sprinten între un balon
şi stăpânul lui, Loredana şi Peter oferă ultimele indicaţii
călătorilor, e rece, dar senin şi roua străluceşte în soare.
Maramureş Balloon Fiesta
a trebuit să ajungă la ediţia a IV-a ca eu să-mi trec peste
prejudecăţi şi să mă bucur de această demonstraţie de pură
libertate. Mă bucur că am făcut-o, măcar acum.
Felicitări Asociaţiei
Sens, Loredanei Ionescu şi lui Peter Hurley, precum şi Aeroclubului
României pentru acest eveniment cu totul aparte. Sunt convinsă că
organizarea lui nu a fost un lucru uşor. Mă bucur că organizatorii
au avut parte de susţinerea sponsorilor, a Consiliului Judeţean
Maramureş şi a Primăriei Baia Mare. Maramureşul trebuie promovat
şi altfel decât prin sărbători răsuflate
politico-folclorico-culinare, iar ideile bune trebuie susţinute şi duse mai departe.
Niciun comentariu: