De Ziua Educaţiei, scriitori în mijlocul liceenilor

Ziua Educaţiei a fost celebrată joi, 5 octombrie, la Colegiul Naţional "Vasile Lucaciu" din Baia Mare printr-o întâlnire între elevi şi doi autori recent premiaţi de Institutul Cultural Român, pentru cărţile despre presa literară din exil şi Vintilă Horia. Este vorba despre Mihaela ALBU, fost visiting professor la Columbia University, redactor-şef la Lumină Lină/ Gracious Light, Revista de spiritualitate şi cultură romȃnească/ Review of Romanian Spirituality and Culture din New York, redactor-şef al revistei în limba engleză Carmina Balcanica, Review of South-EAST European Spirituality, membră USR şi Dan ANGHELESCU, muzicolog, critic literar, poet, membru USR, Book Reviews Editor la Carmina Balcanica, redactor la revista Lumină Lină. Evenimentul a fost organizat prin grija prof. Daniela Sitar-Tăut, critic literar, şi i-a avut ca oaspeţi şi pe câţiva scriitori băimăreni, dar şi cadre didactice de la colegiul-gazdă.

Mihaela Albu şi Dan Anghelescu

Mihaela Albu le-a povestit elevilor cum, în data de 6 septembrie 1999, în urma unui concurs, a ajuns pentru prima oară în Statele Unite, pentru a deschide catedra de limba română de la Universitatea Columbia din New York. Prima întrebare pe care şi-a pus-o a fost: cine să vrea să studieze lmba română aici, la New York? Însă, în realitate, nu a dus lipsă de studenţi. Aceştia erau fie tineri de origine română, dar care nu cunoşteau limba decât aproximativ, fie logodnici sau logodnice ale unor români, care doreau să se poată înţelege cu familiile din România, fie doctoranzi la diferite discipline, care aveau nevoie de acces la cultura română, fie, în fine, tineri care se specializau în limbi romanice.

După această introducere, Mihaela Albu le-a vorbit elevilor, dar şi profesorilor, despre sistemul de învăţământ american. Nu atât despre cel superior, despre care a spus doar că este foarte serios şi că presupune extrem de multă muncă din partea studenţilor (oaspetele a povestit că i se făcea milă de studenţi, astfel că îi lăsa să mănânce chiar şi supă în timpul cursului, pentru că ştia că nu au când să îşi potolească foamea), cât despre cel gimnazial şi liceal, pe care l-a cunoscut prin intermediul fiicei ei, pe atunci elevă. Plecată din ţară cu prejudecata că elevii americani sunt slab pregătiţi în comparaţie cu cei români, gândindu-se la olimpicii noştri, dar fără să aibă în vedere faptul că ei se pregătesc în afara orelor de curs şi că sunt, în fapt puţini la număr, comparativ cu marea masă de elevi, Mihaela Albu s-a convins în scurt timp că greşise. Ceea ce a şocat-o în primă instanţă a fost numărul redus al materiilor, precum şi modalitatea de desfăşurare a cursurilor – ca un fel de seminarii, în care elevii au un rol activ, iar profesorul este doar un fel de dirijor, un coordonator. Asta, în cazul ştiinţelor. La literatură, profesorul alege o carte din literatura universală, pe care elevii o citesc, iar apoi fiecare îi scrie profesorului o scrisoare cuprinzând opinii PERSONALE legate de volumul parcurs. Nu se pune problema plagiatului, ne-a asigurat Mihaela Albu. În fine, profesorul răspunde printr-o scrisoare consistentă fiecărui elev în parte.

Prof. Daniela Sitar-Tăut, prezentând oaspeţii

Dan Anghelescu a prezentat revista elitistă Carmina Balcanica, revistă de spiritualitate şi cultură sud-est europeană, înfiinţată împreună cu Mihaela Albu în urmă cu 10 ani. „E o revistă care ne-a schimbat viaţa, nu neapărat în bine”, a mărturisit poetul, explicând: „Ne-am apucat de revista aceasta pentru că la un moment dat am avut senzaţia că superba civilizaţie a Occidentului ne acceptă cu nu puţin jignitoare condescendenţă”, cu toate că “lumea actuală stă pe nişte temelii spirituale care vin de aici”, din sud-estul Europei. Tocmai pentru a arăta că oamenii locului creează o cultură înaltă, textele sunt publicate în revistă atât în limba originală, cât şi în limba engleză. Totodată, Dan Anghelescu a vorbit despre tăvălugul comunismului şi despre scriitorii care au luat calea exilului, între ei evidenţiindu-l pe Vintilă Horia, câştigător al Premiului Goncourt, autor denigrat de regimul comunist.

Inspectorul şcolar Valentina Todoran; scriitoarea Florica Bud, preşedinta Cenaclului Scriitorilor din Maramureş; Mihaela Albu; Dan Anghelescu; Săluc Horvat, directorul executiv al revistei Nord Literar şi Gheorghe Pârja, preşedintele Reprezentanţei Maramureş a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

Unul dintre invitaţii evenimentului a fost poetul şi jurnalistul Gheorghe Pârja, care cunoaşte îndeaproape revista Lumină lină de la New York, precum şi colectivul acestei redacţii. El a definit-o drep „o revistă extrem de curajoasă, conectată la timpul românesc al valorilor”. Pârja le-a vorbit liceenilor despre accesul dificil la cultura adevărată în perioada comunistă, despre autori interzişi, despre graniţele închise şi visul său (şi al multor români) de a ajunge în America. În final, i-a îndemnat pe adolescenţi să viziteze Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei, pentru a cunoaşte şi istoria care nu se învaţă la şcoală.

Nu au lipsit intervenţiile celorlalţi invitaţi şi ale elevilor, chiar dacă aceştia din urmă s-au dovedit timizi. Orice întâlnire, însă, a tinerilor cu scriitorii este de bun augur, întrucât astfel literatura capătă viaţă şi pofta de citit creşte exponenţial.