Anul bomboanelor de ciocolată - Fabrica de fericire

marți, 15 ianuarie 2019

Anul bomboanelor de ciocolată




Chiar dacă a trecut de multișor „cumpăna dintre ani”, cum probabil s-ar exprima un breaz ministru al culturii, expert în limba de lemn, eu tot îmi mai fixez câte un obiectiv, așa, ca să nu-mi pierd antrenamentul. Așadar, o mare dorință a mea pentru anul acesta este să învăț să lucrez cu ciocolata. Aș vrea să o stăpânesc, să o subjug, să o silesc să se comporte așa cum vreau eu, fără milă și fără ezitare. Mi-ar plăcea să învăț să fac bomboane de ciocolată, să le umplu cu ganache-uri, cu lichioruri, să le dau arome de cafea, cognac și vișinată, să fie nerușinate și irezistibile. Mi-ar mai plăcea să știu să fac decoruri complicate din ciocolată, așa cum l-am văzut anul trecut pe Kovacs Janos făcând la un curs de cofetărie de la Cluj. În mîinile lui, părea totul foarte ușor și distractiv. În ce mă privește, după cum mă cunosc, probabil că „în culise” situația ar arăta destul de murdar, cu mine mânjită în cafeniu din cap până în picioare, dar zău că nu mi-ar păsa, dacă rezultatul de pe masa de lucru ar fi așa cum trebuie.

M-am jucat puțin cu niște ciocolată, zilele trecute, și am meșterit niște bombonele. Nu sunt făcute profesionist, nu am temperat ciocolata și nici nu am umplut bomboanele cu cremă, ci doar cu portocală și lămâie confiată, merișoare, caju și felii de migdale, dar le-am făcut pentru că simțeam nevoia să încerc. Sper ca, peste un an, să mă pot lăuda că am făcut bomboane de ciocolată așa cum trebuie. Până atunci, defilez cu acestea, cât se poate de amatoristice.
A, da, uitasem să vă spun că un alt obiectiv pentru acest început de an este să dau jos niște kilograme. Cum se potrivește acest goal cu cel enunțat anterior? Nicicum. Așa sunt eu, omul extremelor și al paradoxurilor.
Ceea ce, concret, înseamnă că prietenii mei vor trebui să mănânce muuuulte bomboane anul acesta. 😊

Niciun comentariu:

@diana.topan