 |
| FOTO: Lucian Petru GOJA |
Îmi
păstrez fricile în sticluţe de parfum
două
picături în spatele urechii
mai
mult e o dovadă de prost-gust
îmi
încing creierul cu cercuri late de metal
să
îl feresc de explozie
şi
purced la recapitulare
în
faţa pericolului morţii e întotdeauna bine
să-ţi
faci o recapitulare
sau
măcar să te priveşti în oglindă
dezbrăcat
de haine şi de minciuni frumoase
aşa
că număr amprentele degetelor
lăsate
pe trupul meu de iubiţi mai vechi şi mai noi
fredonez
linia melodică a vocilor lor
pe
care urechea mea internă încă o păstrează
ca
pe o arhivă secretă a iubirii
desenez
în tuş toate promisiunile pe care ei mi le-au făcut
gemând
înfăşuraţi în cearceafuri albe
şi
pe care le-au uitat a doua zi.
asta
sunt eu: opera de artă imperfectă
născută
din şoapte rostite tandru în ureche
creată
din atingeri suave şi încleştări spasmodice pe coapse
şi
alte câteva mici gesturi fără echivoc
bune
de ţinut ca amintiri tămăduitoare
pentru
zilele prea lungi şi nopţile seci
ale
unei primăveri bolnave.
Niciun comentariu: