Am invocat boala şi boala a venit
ca o armată disciplinată peste o ţară
lăsată de izbelişte
nu m-am împotrivit. Am lăsat-o
să-şi savureze victoria
în trupul meu aproape leşinat.
Simţeam răcoarea nopţii
mângâindu-mi pielea udă de sudoare
simţeam sânul moale de abia tresărind
peste bătăile inimii
durerea - un obstacol
în faţa unui cal de curse epuizat
dar care simte totuşi pintenii jocheului
împungându-i burta cu putere.
Alergam spre el cu disperarea
celui care ştie că nu are nimic de pierdut
mă opinteam într-o ultimă zvâcnire
faţă în faţă cu moartea
simţeam cum puterea îmi inundă venele
cum îmi regăsesc o urmă de demnitate
şi o jumătate de zâmbet satisfăcut
îmi schimbă radical fizionomia
în mijlocul saltului
deasupra obstacolului
am scuipat generalul în faţă
am râs de moarte
şi moartea a făcut doi paşi înapoi.
Niciun comentariu: