Cel mai fain rezultat al atelierului de poezie Mornin' Poets la care am participat în această vară e răspunsul nostru la o temă-surpriză dată de Dan Coman: un poem colectiv despre pandemie și izolare, dar în care nu apare niciun cuvânt legat de boală sau virusuri.
o stare care poate fi benefică pentru a investi în noi
Semințele cultivate își vor arăta mai târziu roadele.
Locuiesc acum în debara,
iar în jur se încolăcește
șarpele disperării
Mă strecor spre Poliție pe străzile lăturalnice
declarația e perfect lizibilă
însă kauflandul de unde cumpăr drojdie
e la distanță neregulamentară
e ca o ceață sufocantă primordială din care simt că renasc
drumul e înainte
(Încearcă să-i șoptești omului surd pe unde se trece strada.
Te întreabă ce vrei dar pe tine liniștea lui te îneacă.
Rămâne ca el să meargă înainte iar tu să mergi înapoi).
Nu știu ce se întâmplă azi, mâine, la anul.
Uneori e apăsător pentru că nu mai pot face ce vreau
(să mă intâlnesc cu oameni dragi?) (sa ne imbrățișăm?)
Răspuns sexy. Și strategic.
Un abonament hipsteresc pe Mubi pe care nu l-ai folosit la potențialul său maxim
Enter the void of hand sanitization.
Nu știu ce se întâmplă azi, mâine, la anul.
Nu am câștigat nici de data asta timp.
Nu s-a schimbat nimic.
Să fiu doar eu cu mine, o situaţie atât de familiară şi atât de inedită.
Să ţin cu dinţii de prietenii mei, atât de departe şi totuşi atât de aproape.
Să îmi explorez sufletul de dimineaţa până seara, până la epuizare,
şi să încerc să nu mă sălbăticesc de tot.
Ploile parcă nu se mai termină.
Acum e soare, dar starea e aceeași.
Nu mă satur totuși de viață.
Doar lumina se schimbă
în orașul ăsta
abia dacă-ți aduci aminte ce zi e.
no fomo si nici n-am chef
sa spăl geamuri
bule de praf se rostogolesc
prin lumină
e și asta un soi
de tandrețe
și lumina arde, undeva e secetă, oamenii nu se mai apropie unii de altii,
bucuria e low volume, gândurile bruiate de tehnologia 5G,
pierd preieteniile ca un păianjen caruia i se distruge pânza.
Stai ore întregi, te uiți pe geam și inspiri frica de oraș.
Nervii când se trântesc ușile din casă de la curent.
N-am mai fumat singură în bucătărie de 5 luni.
oftatul liftului prin ușă ca domnu doru trântit sănătos în scaun
prin fereastra din bloc
în general aburi etilici nu cum te-ai aștepta
Cand am ajuns aici m-a așteptat o pisica vărgată,
traversând curtea vecinilor proaspăt arată.
Astept primavara să vad ce flori o sa facă pomul
care dă spre spre fereastra mea.
în martie vecinii au agățat de crengile lui o mască albastră.
La 4 am îmi închid ziua.
Citesc de-aiurea, respir.
Îmi aduc aminte când m-am născut.
Grupul Mornin' Poets: Florin Spătaru, Teona Farmatu, Diana Ilie, Nadina Nicolov, Letiția Provian, Sorin Voicu, Sorin Smărăndescu, Simona Voica, Maria Cârstian, Iulia Stoichiț, Emil Dudău, Cristina Costache, Constantin Buduleci, Mihaela Buchidău, Andrei Șerbănescu, Andrei Popilian, Andreea Maria Stănescu, Andrada Yusonoglu, Anastasia Fuioagă, Alexandru Lăcătușu, Alexandra Juncănariu, Alexandra Horvath, Anca Goja.
Maestru: Dan Coman.
Niciun comentariu: