Toţi bărbaţii pe care i-am cunoscut
sunt pietre rotunde la margine de apă
valurile spală pietrele albe
monoton fără grabă
ca un ceas al pământului
cu fiecare val care se prelinge
o sărutare se îneacă în mare
o privire tandră se transformă în peşte multicolor
o mângâiere se prinde de nisip
ca o stea de mare
oceanele sunt pline
de fructele unor iubiri trecute
unele ajung
dimineaţa devreme în barca vreunui pescar
de aceea pescarii sunt cei mai norocoşi oameni din lume
ei poartă în mâinile obosite
tot trecutul lumii.
Niciun comentariu: