 |
| FOTO: Lucian Petru GOJA |
Când vreau să fiu altcineva
ascult la birou muzică de club
și dintr-o dată se lasă noaptea
peste ecranele computerelor
recompun din pixeli imaginari chipul iubit
puzzle de cuvinte nerostite, imagini și izuri
la final mă simt ca un elev mediocru
încă lipsesc unele lucruri indefinibile
foșnetul epidermelor noastre atingându-se
tensiunea trupurilor dorind îmbrățișarea
umezeala lipicioasă a ceții pe care râsul tău o străpunge vătuit
în lumina de gheață a dimineții.
Toate trec, îmi spui de dincolo de neguri
ca valul cu care te împroașcă
mașinile de pe stradă într-o zi ploioasă
ca tusea care îți ține pieptul în chingi
după o noapte de insomnie când ai gustat eternitatea
moartea vine ca un somn mult așteptat
un ecran plin de pixeli stinși
din care recompun tăcerea abisală dintre noi.
Eu am mai murit o dată
demult.
Niciun comentariu: