 |
| FOTO: Lucian Petru GOJA |
păpușile mele stau la distanță una de cealaltă
fiecare în camera ei
își imaginează conversații
care nu vor avea loc niciodată
când le lipsește tandrețea scriu poezii
la 2 a.m. în noapte se aud țipete
și nu știi dacă sunt de plăcere sau de durere
nu știi dacă undeva la câțiva metri de tine
o păpușă sângerează smocuri de vatelină
în timp ce își apără copilul la piept
la 2 a.m. extazul și umilința sună la fel
păpușa aceasta le-a trăit pe ambele
când era mică visa să cunoască lumea
și lumea să afle că ea există
acum poartă cocoașa mamei mele
un cufăr secret în care stau adunate
toate eșecurile unei vieți
la bătrânețe păpușile mele stau departe
fiecare în camera ei
acum nu mai încearcă să își imagineze
vreun dialog.
Niciun comentariu: