În vremuri tulburi, cum sunt cele pe care le traversăm noi de la ultimele
alegeri parlamentare încoace, există, din fericire, câteva luminiţe
călăuzitoare. Datorită lor, acelor voci competente care ştiu să se descurce în
hăţişul legislativ şi care nu se tem să spună răspicat că albul e alb şi negrul e negru, nouă, oamenilor de rând, ne este mai uşor să ne orientăm.
Ne este mai uşor să găsim drumul drept înspre ceea ce ne dorim: democraţia
adevărată, acea ţară „ca afară” la care visăm de când ne ştim şi a cărei
speranţă am păstrat-o în suflet în sutele de ocazii când am decis că, în ciuda
tuturor motivelor evidente, nu vom emigra.
 |
| Foto: Diana Topan |
Două dintre aceste luminiţe călăuzitoare ale #rezistenţei au fost prezente în Baia Mare
sâmbătă, 7 iulie, datorită ProCivic. Este vorba despre Cristi Danileţ,
judecător la Tribunalul Cluj, şi Ramona Ursu, jurnalistă şi autoarea
cărţilor “Noaptea, ca hoţii” şi „Vă
vedem”. Cei doi le-au vorbit băimărenilor în cadrul evenimentului „Democraţia, la
răscruce”, moderat de Romeo Dobocan.
 |
| Cristi Danileţ. Foto: Diana Topan |
Oamenii #rezistenţei formează, de la începutul anului trecut, un soi de reţea în
România, o reţea a oamenilor care îşi doresc ca ţara să fie condusă de oameni
oneşti şi competenţi. Dacă am pune pe hartă oraşele în care au avut loc proteste,
mai mici sau mai mari, am vedea că iubitorii democraţiei reale sunt peste tot.
Chiar şi oraşele mici s-au trezit din letargie când pericolul a părut iminent.
Cineva spunea că evenimentul din 7 iulie 2018 a avut meritul de a lega Baia
Mare de restul ţării, municipiul fiind întrucâtva izolat până la acel moment.
Cert e că, pentru trei ore, ne-am simţit ca făcând parte din miezul lucrurilor.
Am simţit că avem puterea de a produce o schimbare, de a ne face vocea auzită,
de a conta atunci când se decide viitorul nostru. Şi asta
ar trebui să simţim de fiecare dată când au loc alegeri şi în fiecare zi din
an.
 |
| Ramona Ursu. Foto: Diana Topan |
Cristi Danileţ, judecătorul care are harul de a „traduce” legi complicate
pe înţelesul oamenilor de rând, a avut un discurs complex şi bine structurat,
făcând o istorie a democraţiei, începând cu anii 1700, câd Montesquieu a
definit separaţia puterilor în stat. Danileţ a arătat că pericolul conducerii
comunităţilor de către alţi oameni este acela că aceşti conducători vor ajunge,
la un moment dat, să facă rău comunităţii, să abuzeze de puterea lor, însă noi
azi trăim în epoca lui „rule of law”, în care toţi ne supunem aceloraşi legi şi
suntem egali în faţa lor.
 |
| Foto: Diana Topan |
Conform celor spuse de judecător, democraţia modernă se bazează pe trei
coloane: (1) statul de drept, (2) drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi (3) însăşi
noţiunea de democraţie, care înseamnă
puterea poporului de a-şi alege reprezentanţii. Cei care spun că, fiind
majoritari în Parlament, pot da orice legi doresc, greşesc, spune Cristi
Danileţ, care atrage atenţia că această lege a democraţiei funcţionează doar în
momentul alegerilor. De aici încolo, regulile după care funcţionează statul
sunt regulile democraţiei constituţionale. Articolul 1 din Constituţie, de
altfel, stipulează că puterile se organizează în stat potrivit democraţiei
constituţionale. Aşadar, deciziile se pot lua doar respectând anumite proceduri
parlamentare, iar legile trebuie să îndeplinească şi anumite reguli intrinseci,
cum ar fi faptul că drepturile omului, spre exemplu, trebuie protejate.
 |
| Judecătorul Cristi Danileţ, jurnalista Ramona Ursu şi moderatorul Romeo Dobocan |
Ca un cunoscător din interior al sistemului, judecătorul Cristi Danileţ a
vorbit şi despre încercările de limitare a independenţei justiţiei. Acesta a
reamintit că până în anii 2004 – 2005, când a avut loc reforma justiţiei şi a
fost creat Consiliul Superior al Magistraturii, nu s-a auzit nimic notabil
despre activitatea justiţiei româneşti. În anul 2005, pentru prima oară în
istoria justiţiei româneşti, ministrul Monica Macovei a precizat într-o lege că
procurorii trebuie să fie independenţi. Danileţ a arătat că, în ciuda
afirmaţiilor anumitor politicieni şi a unei părţi a presei, rata de condamnare
în România este egală cu cea europeană (75%) pentru infracţiunile obişnuite,
iar în domeniul corupţiei ea este mai mare (87-90%). Această rată semnifică
procentul de dosare venite de la procurori care se finalizează cu o condamnare.
O rată de condamnare de sută la sută nu este deloc de dorit, căci aceasta ar
însemna că rolul judecătorului este aproape nul.
 |
| Foto: Diana Topan |
“Dacă ajungem să alegem infractori în fruntea ţării, nu va fi îndeplinit
niciodată interesul public. Dacă alegem infractori la putere, există riscul ca
ei să promoveze idei şi iniţiative legislative prin care să protejeze
infractorii, tâlharii, corupţii”, a atras atenţia Cristi Danileţ, remarcând că,
în ziua de azi, numai inculpatul are drepturi, iar despre depturile victimelor
şi despre recuperarea prejudiciilor nu se vorbeşte mai deloc.
În ceea ce priveşte modalităţile de control al justiţiei, acestea sunt
trei: (1) distrugerea reputaţiei şi a imaginii unui judecător pe un post TV, în
prime-time; (2) modificarea legilor justiţiei şi limitarea independenţei
primite prin reforma din 2004 – 2005. “Cine ajunge să controleze drepturile procurorilor într-o democraţie, va
distruge tot”, a mai arătat Cristi Danileţ. Şi, în fine, a treia (3) modalitate
este prin eliminarea instrumentelor pe care judecătorii şi procurorii le
folosesc. Aici, judecătorul a vorbit despre Codul Penal, care nu trebuie să fie
un cod al penalilor, ci unul al oamenilor cinstiţi, care să ştie ce riscă în
cazul în care ar încălca legea. Codul Penal încă în vigoare a trecut de
Parlament în anul 2009 şi a intrat în vigoare în 2014, pentru conceperea lui
fiind luate în calcul cele mai bune practici din statele civilizate. Cu toate
acestea, azi, după doar patru ani, acest cod nu mai este bun! Conform
politicienilor din coaliţia de guvernare, Codul Penal trebuie să fie tot mai
molcom, tot mai slab, tot mai favorabil… dar cui? Acest cod, spune Danileţ, ar
trebui să ne facă să ne simţim în siguranţă, însă noi nu ne-am simţit deloc în
siguranţă atunci când au fost puşi în libertate hoţi, tâlhari şi violatori,
dintre care, de altfel, până azi, jumătate au ajuns din nou în închisori.
Prin tirania majorităţii putem ajunge să se adopte legi care să facă rău
minorităţilor, a spus Danileţ, în finalul discursului său.
 |
| Foto: Diana Topan |
Ramona Ursu s-a declarat bucuroasă să vadă atât de mulţi oameni preocupaţi
de ceea ce se întâmplă în ţară şi în justiţie. Ea a mărturisit că nu şi-a dorit
deloc să scrie cele două cărţi, “Noaptea,
ca hoţii” şi “Vă vedem”,
însă a fost nevoită. Ramona Ursu a vorbit despre controlul politicului
asupra presei şi despre faptul că această realitate a silit-o să plece de la
Adevărul, chiar înainte de tulburările prilejuite de Ordonanţa 13. În acea
perioadă, a stat mult în stradă şi a decis să îşi deschidă un blog, unde să se
poată exprima liber. În ceea ce priveşte cartea “Vă vedem”, apărută de curând
la Editura Humanitas, ea conţine şi o discuţie pe care Ramona Ursu a purtat-o
împreună cu copilul ei, Matei, în vârstă de 12 ani. În iarnă, acesta i-a spus
că, atunci când va împlini 18 ani, va pleca în Australia, unde va lucra ca
informatician şi arhitect. Copilul şi-a luat de pe Internet toate informaţiile
necesare, de la salariul pe care îl va avea la bursele de care va putea
beneficia în timpul facultăţii şi la preţul biletului de avion. “A fost
dureros, pentru că eşti pus în postura de părinte care nu are răspunsuri şi
contraargumente pentru copilul său”, a mărturisit jurnalista. Aceasta a ţinut
să precizeze că fiul său nu este un caz special, şi că mai cunoaşte şi alţi
copii care gândesc la fel, considerînd emigrarea ca singura soluţie posibilă
pentru o viaţă bună.
 |
| Foto: Diana Topan |
“În momentul acesta, noi nu suntem conduşi de o clasă politică, noi avem un
infractor cu o condamnare definitivă la închisoare şi cu încă o condamnare în
primă instanţă, şi avem nişte pioni ai lui, nişte semianalfabeţi”, a spus
Ramona Ursu, care a ţinut să precizeze că am ajuns în situaţia aceasta pentru
că oamenii nu s-au prezentat la vot. Într-adevăr, în decembrie 2016 a mers la
urne 38% din populaţia cu drept de vot, în timp ce restul oamenilor au stat
acasă. Iar astfel, azi Codul Penal a fost modificat pe tot palierul
infracţional, nu doar pentru infracţiunile de corupţie, ci şi pentru
criminalitatea organizată. “Nu cred că avem foarte mult până când o să vedem pe
stradă ameninţări, chiar fizice”, a spus jurnalista. Aceasta a completat: “E
foarte târziu să mai spunem că există o soluţie salvatoare. S-a putea să nu mai
putem face nimic acum ca să scăpăm de ei, altfel, dacă ar fi existat o soluţie,
ea ar fi fost aplicată în alte ţări înantea noastră. Uneori trebuie să achiţi
nota de plată. Dar protestele, presiunea publică sunt importante, şi mai ales
să învăţăm ceva din ceea ce s-a întâmplat până acum”. Ramona Ursu a arătat că
nu există nicio scuză pentru a nu merge la vot, chiar dacă soluţii perfecte nu
vor exista niciodată. Iar ideea că toţi politicienii sunt la fel este una
toxică, inoculată nouă tot de PSD, pentru a fi dezamăgiţi. Jurnalista crede că,
dacă la următoarele alegeri ne vom prezenta masiv la vot, vom mai avea o şansă.
Altfel, nu.
 |
| Foto: Diana Topan |
Carmen Dumitrescu, cea de-a treia voce care ar fi trebuit să fie prezentă
la dezbatere, nu a mai ajuns în Baia Mare, din motive obiective.
Discursurile au fost urmate de o sesiune de întrebări şi răspunsuri, iar
timpul alocat s-a dovedit a fi insuficient pentru mulţimea de probleme la care
băimărenii aveau nevoie de clarificări şi lămuriri.
Una peste alta, a fost un eveniment reuşit, care ar merita multiplicat şi
cu alţi invitaţi de notorietate din sfera civică, mai ales că s-a dovedit că
băimărenii sunt interesaţi de astfel de dezbateri pe teme fierbinţi.
Niciun comentariu: