 |
| FOTO: Lucian Petru GOJA |
lumea e creația unui dumnezeu miop
și asta o afli într-o zi de noiembrie
când realitatea devine o oglindă veche
în care orașul curge în relanti.
atunci, siluetele sunt tușe în acuarelă
mașinile – ambalaje de cadouri pe jumătate rupte
becurile de pe stradă – ochi reci de pisică sălbatică.
pe cerul mat, un soare de pâslă
își împrăștie chinuit lumina lichidă
filtrată prin tampoane de vată
lipite direct pe cornee.
da, dumnezeu m-a creat după asemănarea lui
l-am văzut azi la coadă la oftalmologie
era obosit, câțiva bătrâni îi dădeau coate
și îi spuneau să se miște mai cu talent.
m-am simțit ușurată.
Niciun comentariu: